În cadrul proiectului Grădina cu Oameni, Grupul de inițiativă civică Cișmigiu a realizat un ghid pentru a încuraja un comportament responsabil al iubitorilor de păsări din Grădina Cișmigiu, cu recomandări privind hrănirea și observarea aplicabile în toate parcurile din București.
Știm că iubiți păsările din Cișmigiu și încercați să le ajutați aducând de acasă pâinea veche (că e păcat să o arunci, nu?) sau împărțind cu ele pufuleții sau biscuiții copiilor. Nimic nu se compară cu interacțiunea directă cu o pasăre, cu frenezia rațelor care ciugulesc sau zecile de porumbei care se îngrămădesc de jur împrejurul vostru. Dar știați că de fapt le faceți rău?
Dacă le face rău pâinea, atunci de ce vin și o mănâncă cu așa bucurie și frenezie?
Pâinea aruncată e o masă ușor de obținut, cu minim efort. Le umple imediat, le dă senzația de sațietate, iar hrănirea lor permanentă creează dependență (sunt mai puțin dispuse să își caute singure de mâncare). Iar ceea ce interpretăm noi ca frenezie și bucurie de cele mai multe ori e o formă de stres generată de îngrămădeală și concurență. Urmăriți-le câteva minute și veți observa tot felul de comportamente agresive – hrănirea de acest fel creează grupuri și aglomerări care nu ar exista altfel.
Dar noi la țară am hrănit găinile ani de zile cu pâine veche și alte produse de panificație, și nu au pățit nimic.
E foarte probabil că acele găini nu au trăit suficient să vedeți urmările. Pâinea are o valoare nutritivă foarte mică (e cam toată carbohidrați), are sare și adaosuri dăunătoare și de fapt le afectează negativ tractul digestiv. Păsările au nevoie de o dietă diversă ce le oferă proteine și grăsimi, mai ales în perioada de cuibărire, creștere sau hrănire a puilor. Fără această diversitate nutrițională, păsările pot avea probleme de creștere sau sănătate: rațele, gâștele și lebedele pot ajunge să aibă aripi deformate care nu le mai permite să zboare, iar unele (lebedele mai ales) pot avea probleme cardiace serioase. Când aveți timp, trageți o fugă până în parcul Tineretului, lângă Cafeneaua Actorilor, să vedeți gâștele de acolo care au astfel de probleme (aripile sunt ținute în lateral și nu pot fi strânse pe lângă corp, iar păsările nu pot zbura).
Dar dacă las pâinea undeva pe margine sau o arunc în lac să o găsească în caz că le e foame?
Pâinea aruncată în lac afectează calitatea apei: favorizează creșterea și înmulțirea algelor, produce mirosuri neplăcute și, în general, duce la o apă mai puțin oxigenată și mai săracă în biodiversitate (vertebrate și nevertebrate din care ar putea să se hrănească păsările pe care încercăm să le ajutăm). Pâinea lăsată pe pământ prin parc se alterează și poate fi un focar de infecție pentru toate viețuitoarele. Atrage, de asemenea, șobolani, și știți că asta înseamnă probleme pentru toate lumea: boli, zeci de cutii de otravă în parc din care ajung să se servească și insecte, și păsări, și căței, și uneori chiar copii lăsați nesupravegheați.
Și dacă nu le ajut eu, ce o să mănânce? Nu o să moară de foame?
Deși grădina Cișmigiu nu e „sălbăticie”, oferă o mulțime de posibilități de hrănire tuturor păsărilor din parc. De primăvara până toamna, păsările se descurcă și singure: nevertebrate din lac sau de pe sol (ați văzut rațele străbătând lacul căutând cu ciocul diverse pe sub apă, nu?), semințe, fructe sau chiar iarbă. Unele păsări cântătoare se plimbă pe scoarța copacilor și ciugulesc larve de dimineața până seara (nu doar ciocănitorile fac asta). Mai multe nevertebrate mâncate înseamnă mai puțini țânțari și mai puține insecte dăunătoare care să afecteze arborii, iar mai multe fructe mâncate înseamnă mai multă biodiversitate (pentru că păsările, fiind foarte mobile, sunt bune la împrăștierea de semințe în tot orașul). Iarna, în schimb, multe dintre păsări au nevoie să fie ajutate – însă pâinea e cea mai proastă idee.
Și atunci, eu cum pot să ajut păsările?
- Nu le mai hrăniți cu pâine, dulciuri, produse de panificație, dar asta am stabilit deja.
- Aveți grijă de parc: să fie un parc liniștit, curat, în care biodiversitatea e încurajată. Sunt gesturi mici, dar care pot contribui la bunăstarea tuturor viețuitoarelor din parc:
- Lăsați spațiu păsărilor. Nu încercați să vă apropiați, nu simțiti că trebuie să aveți acces la toate colțurile parcului, mai ales în perioada de cuibărire (martie-iunie). Dacă vă plimbați cu barca, încercați să le ocoliți, mai ales dacă sunt cu pui, și în nici un caz nu le fugăriți, oricât de mult v-ați dori să le vedeți de aproape (sau să le arătați copiilor).
- Nu încurajați organizarea de târguri și concerte care folosesc sunet amplificat și aglomerează parcul (imaginați-vă cum se simt bietele păsări la 120 de decibeli).
- Produceți cât mai puțin gunoi și mai ales nu îl lăsați împrăștiat prin parc.
- Nu folosiți petarde, artificii și descurajați-i pe cei care o fac. Parcul pare multora locul ideal pentru a le detona, pentru că pare că acolo „nu e nimeni”. Din păcate, multe păsări mor pur și simplu din cauza acestor sunete.
- Încurajați administrația parcului să lase porțiuni de sol acoperite de un covor de frunze pentru a le asigura păsărilor o sursă de hrană pentru sezonul rece și pentru a ajuta arborii în anul în care vine.
- Dacă locuiți în apropiere și aveți pisici, nu le lăsați afară (vânatul de păsări, mai ales pui, e una din activitățile lor preferate). Implicați-vă în acțiuni de sterilizare a pisicilor din parc, și dacă se poate dați-le spre adopție.
- Iarna (mai ales când totul e înghețat sau acoperit de zăpadă) le puteți oferi păsărilor hrană cu valoare nutrițională ridicată care să le ajute să treacă cu bine de sezonul rece:
- Pentru rațe: porumb, grăunțe de toate felurile, salată și zarzavaturi proaspete tăiate foarte mărunt (ele, săracele, nu prea au dinți). Hrăniți-le mai degrabă des, cu cantități mici. Rațele oricum sunt foarte mobile pe perioada de iarnă și se mută între Dâmbovița și cam toate lacurile din București pentru a se hrăni.
- Pentru restul păsărilor: grăunțe, fructe (mere sau portocale tăiate, pentru mierle și diverșii sturzi în trecere), alune și nuci (crude și nesărate, vă rugăm), bucăți de slănină sau untură/seu amestecat cu semințe (se găsesc la majoritatea magazinelor care au raioane de grădină).
- Cele mai minunate sunt semințele de floarea soarelui crude și nesărate. Au un conținut ridicat de grăsimi, exact ce au nevoie pe perioada de iarnă. În multe piețe, puteți găsi de cumpărat semințe de calitate mai proastă (mai micuțe, poate cu „locatari”) la prețuri mici.
- Dacă aveți unde, pe perioada unui îngheț prelungit, lăsați un vas cu apă caldă (păsările pot suferi de deshidratare in această perioadă).
- Sprijiniți organizații care hrănesc sănătos și regulat păsările din zonă pe perioada iernii. Le puteți ajuta cu donații în bani sau vă puteți oferi voluntari. Puteți vizita hrănitorile pentru a privi (de la o distanță de minim 10 metri) diversele păsări care le vizitează. Sigur veți întâlni pițigoi mari și pițigoi albaștri, cinteze, vrăbii de câmp și vrăbii de casă, țicleni, dar posibil și sticleți sau ciocănitori. Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu are trei hrănitori amplasate în spații verzi din imediata apropiere a parcului, iar Societatea Ornitologică Română are și ea trei hrănitori în parc. Toate hrănitorile sunt alimentate regulat cu semințe de floarea soarelui – vă rugăm să nu interveniți adăugând hrană.
